De-o vreme încoace mă tot gândesc la voi, cei care pentru o perioadă mi-ați fost alături pe drumul ăsta al vieții. Am schimbat decoruri și sezoane împreună, am scris istorie unii în viețile altora și ne-am îmbogățit reciproc. Am râs, am plâns, am trăit, am simțit, am iubit, am explorat lumea, am cucerit culmi înalte…
Tag: viata
Lacrimi
De ce ne tot scuzăm când plângem în fața cuiva? Oare ne scuzăm la fel de des și când zâmbim, când respirăm lângă cineva? În ce fel sunt lacrimile diferite? Din cauză că de cele mai multe ori ele exprimă durere? Vulnerabilitate? Când a devenit vulnerabilitatea un semn de slăbiciune? De ce a fi un…
Primul pas
Privesc cu neliniște la bărcuța în care mă aflu. Simt că mi-a rămas mică. Deși îmi oferă o oarecare siguranță, cu ea legată de mal nu o să ajung nicăieri. Unde vreau eu să mă duc ea nu mă poate duce, e prea firavă pentru valurile din larg. Mă învârt stânga-dreapta prin ea, apoi îmi…
Tărâmul inimii
Inima păstrează în memoria ei fiecare persoană, loc, moment cu care s-a conectat fie doar și pentru o perioadă scurtă de timp. Din când în când are loc un fel de sortare, iar amintirile pe care inima le consideră mai puțin relevante sezonului sunt stocate în straturile mai profunde ale ei. Dar nu sunt niciodate…
În tranşee
E atât de uşor să te închizi în tine şi să mori. Mulți ani mi-am săpat propriul mormânt şi după ce am terminat m-am aşezat în el. L-am numit tranşee iar scopul lui era să mă ferească de durere. Viața pentru mine era doar un război căruia trebuia să îi supraviețuiesc. Prea mult timp mi-a…
Vântul de sub aripile tale
Un prieten adevărat. Uneori doar de atât ai nevoie ca să poți să îți croiești un drum în lumea asta. Un om care să creadă în tine suficient de mult încât să investească în tine. Și nu mă refer la bani. Un om care să vadă dincolo de cine ești astăzi și să te provoace…
Visează fără lanțul fricii în jurul aripilor tale
Îmi amintești de mine, varianta de demult. Realitatea era opțională. De dimineața și până seara alergam prin lumile create de mintea mea. Lumi în care toate ecosistemele erau echilibrate, iar sentimentul pe care rulam era profunzimea bucuriei de a exista. Mereu aveam “colțul meu” pe care îl decoram în funcție de prezentul în care eram,…
Copilarie
Mi-e dor!..mi-e dor de lumea mea, mi-e dor de tine, copila zglobie, cum alergai cat era ziua de lunga si capul iti era plin de idei, inima de emotii, duhul de bucurie. Nu stiai ce-i grija, iar intristarile iti erau scurte. Erau cam singure zilele tale, dar totusi sigure. Mi-e dor de felul in care…
Capcana lui "ce ar fi fost daca?"
Nici nu imi mai amintesc cate nopti am pierdut plangand intreband “de ce?”.. Cand am ramas fara lacrimi si am realizat ca nu pot face nimic sa schimb trecutul, m-am resemnat. Apoi au urmat sute de zile si nopti in care ma intrebam “ce ar fi fost daca?” .. imi maginam cum ar fi fost…
Living Outside the Boat 