De multe ori in viata incercam sa mergem pe gheata subtire in speranta ca nu o sa se sparga si o sa ajungem la destinatie teferi si nevatamati. Insa pe drum incepem sa ne jucam cu focul, iar gheata se topeste si noi ne scufundam in apa rece si adanca. Copil mic si fara minte, stiai ca focul nu se impaca bine cu gheata si totusi ai riscat..de ce?
In lumea asta care-i toata de vanzare tu trebuie sa ramai un om integru. Cand vezi ca toti se pleaca precum trestia pana la pamant, cand in stanga, cand in dreapta, tu trebuie sa stai drept si sa demonstrezi ca ai coloana vertebrala si ca esti un om de caracter. Au mai ramas putini oameni in lumea asta…restul sunt doar niste fiinte conduse de spiritul de turma.
In timp ce lumea intreaga se prabuseste, tu ce faci? Navighezi pe net de la un site la altul, pierzi vremea in fata televizorului, si te complici cu anturaje ce au plictiseala drept mod de viata…lasi pe altii sa ia decizii in locul tau si ii lasi sa joace zaruri cu viata ta. De ce? Te vei trezi intro zi si vei realiza ca ti-ai pierdut toata viata si nu ai realizat nimic… te-ai pierdut in multimea amortita de nepasare si te-ai scufundat in noaptea acestei lumi. Compromis dupa compromis…minciuna dupa minciuna…chibrit dupa chibrit… si ai ajuns scrum.
Unde sunt visele tale si cand ai incetat sa crezi ca a trai inseamna mult mai mult decat ceea ce ai acum? Aminteste-ti ce visai cand erai copil… sunt sigura ca nu iti imaginai viata asa cum e ea acum, pentru ca nu cunosteai greutatile ei si iti permiteai sa gandesti departe. Dar apoi ai crescut si in drumul catre implinirea visului tau te-ai lovit de ziduri; la inceput le daramai dar dupa un timp ai renuntat. Pacat… dar inca nu-i tarziu sa incepi din nou sa traiesti – ia visele tale din trecut, amesteca-le cu dorintele de acum si vezi ce iese. Poate iti vei regasi bucuria si entuziasmul care le-ai pierdut cand ai incetat sa mai speri.
Am renuntat si eu la multe vise, am lasat sa treaca pe langa mine oportunitati mari pentru ca nu aveam curajul sa merg pana la capat – nu ma consideram destul de buna pentru a face un anumit lucru. Mi-am irosit timpul cu ganduri corozive si ascultand ce zice unul si altul; frica m-a paralizat si am lasat pe altii sa aleaga in locul meu. Dupa un timp am realizat ca eu nu mai exist ci altii imi decid viata si sunt fabricatia lor…a fost trist, dar mi-am revenit din amorteala si le-am taiat toate funiile pe care le foloseau ei sa ma joace ca pe o marioneta. Am invatat incet si greu sa aleg ceea ce aud si sa iau doar ce imi foloseste. Iar apoi, in timp, am devenit ceea ce sunt astazi – eu – fabricatia nimanui…creatia lui Dumnezeu.
Indiferent ca faci parte din cei care au stiut sa mearga inainte si sa nu se lase condusi de altii, fie ca esti din cei ce au plictiseala ca mod de viata, iti zic si eu ca si Pierre de Coubertin: “Ai invins? Continua! Ai pierdut? Continua!” …continua lupta si alege sa traiesti, nu sa supravietuiesti! Nu te lasa amagit de culorile stridente ale lumii, nu te lasa dus de val – alege sa fii tu insuti, pentru ca atunci cand esti liber si te porti exact asa cum esti, atunci esti cel mai fericit…pentru ca esti liber!
“Sa vrei sa fii altcineva e o risipa a ceea ce esti cu adevarat.” (Kurt Cobain)
Adela Olteanu
Living Outside the Boat 